Implică un sat, dezvoltă o țară!
Folclorul are un caracter național pronunțat, fiind principala formă de exprimare artistică din trecut. Cu toate acestea, poate fi o sursă de inspirație pentru creatorii de astăzi și o resursă surprinzătoare pentru arta contemporană.
Cele opt ediții ale Festivalului Folcloristica, un eveniment non-formal care promovează, integrează și revitalizează tradițiile și obiceiurile județului Iași, ne-au pus în contact cu oameni, tradiții, emoții și nevoi. În fiecare comună care ne-a găzduit, există folclor autentic sau preluat, care iese în evidență în ochii tinerilor prin dansuri și ritualuri, costume tradiționale, povești și personaje, procesiuni pline de viață, diverse feluri de mâncare și licori, legături între oameni și manifestări artistice remarcabile. La ultima ediție a Folcloristicii, 233 de artiști voluntari au urcat pe scenă, iar din 2015, au fost peste o mie, cei care au depus eforturi pentru a participa, fiind motivați de pasiunea pentru folclor, de expunerea la multiculturalitate și de cadrul non-formal prietenos cu care i-am întâmpinat.
Inspirându-ne din tot ce am descoperit prin intermediul Folcloristica, am inclus în strategia noastră de dezvoltare pentru următorii ani inițiativa numită Muzeul Alternativ de Folclor (MAF). Până în 2028, 100 de artiști din toată lumea se vor alătura acestui demers de integrare creativă a folclorului, ce urmărește să dezvolte sate și orașe în care tinerii din mediul rural prosperă și se bucură de viață.
CUM facem Muzeul Alternativ de Folclor?
Realizăm vizite de documentare în cele 93 de comune din județul Iași, unde interacționăm cu oamenii care iubesc folclorul.
Organizăm rezidențe artistice, facilitate de voluntarii internaționali în Liceul Tehnologic ''Petru Rareș'' din Târgu Frumos, unde 89% dintre elevi provin din mediul rural.
Artiștii internaționali creează propriile lucrări de artă inspirate de folclor.
Realizăm expozițiilee MAF, îmbinând rezultatele rezidențelor, ideile și lucrările artiștilor, povești locale și metode non-formale variate, prezentăm rezultatele publicului larg în cadrul unor vernisaje organizate la ACT House, centrul nostru de tineret. Călătorim apoi cu instalațiile oriunde suntem invitați, implicând și lăsându-ne inspirați de oameni și publicuri variate.
În Liceul Tehnologic ''Petru Rareș'' din Târgu Frumos dezvoltăm un centru cultural și o expoziție permanentă, ce urmăresc să încurajeze elevii cu simț artistic să implementeze inițiative de solidaritate pentru comunitate.
Lucrările tuturor artiștilor vor fi reunite în Muzeul Alternativ de Folclor, ce va fi deschis oficial, în 2028, în Casa Artei (ART House).
Prima expoziție MAF
A fost o provocare să alegem ce povești să povestim și nu am optat pentru filtrul autenticității teoretice. Ce este specific județului Iași? Ar fi fost necesară o abordare serioasă a folclorului și chiar cercetare pe teren, dar până când vom găsi resursele necesare pentru un astfel de demers, prima instalație a Muzeului Alternativ al Folclorului - MAF reflectă o călătorie în viața și percepțiile sătenilor din apropierea Târgului Frumos.
Conceptul primei expoziții este inspirat de balada Miorița, avându-i ca protagoniști pe ciobanul moldovean și oile sale. Artiștii internaționali au ales și au creat împreună cu publicul format din elevi ai Liceului Tehnologic "Petru Rareș" din Târgu Frumos și voluntari și artiști locali, 22 de personaje din folclorul românesc.
Prima expoziție propune o serie de provocări non-formale: formarea de echipe, un Kahoot despre Miorița, învățarea cântecului Miorița, identificarea emoțiilor din baladă și exprimarea lor prin mimă sau desen, dezbaterea alegerii ciobanului moldovean (pace sau război, sacrificiu personal sau comunitar), reprezentarea unor scene importante din baladă folosind materiale textile sau lut, descoperirea unui nou joc de societate, introducerea unui alt personaj folcloric românesc în poveste pentru a oferi un final fericit baladei și înregistrarea noilor povești folosind statuete de lut și vocile echipei.
De ce Miorița?
Ciobanul moldovean decide să nu lupte. El renunță la ego, la el, preferă să fie ucis, nu pentru că e un laș, ci pentru că nu crede în utilitatea luptei violente. E conștient de emoțiile sale și alege să le simtă și să le orienteze spre a-și pregăti plecarea. Transmite plin de speranță cum vrea să fie îngropat, și se gândește la suferința mamei sale. ''Dacă ar fi să mor...'' în această afirmație e un semn de credință, el știe că o forță supremă poate opri un astfel de plan. Dar nu cere să i se schimbe soarta.
Miorița e un poem, aparent naiv, un rezultat al reflecției țăranilor, o baladă a cărei profunzime poate fi contemplată doar de o minte inițiată în relația cu natura, arta sau filosofia.
Abordarea poveștii Mioriței în instalația MAF a venit natural, din comunitate, prin interacțiunile din cadrul rezidențelor, prin întrebări, prin efortul de a găsi ceva esențial, potrivit. Inițial a produs tulburare, mai ales că am lucrat cu un grup de artiști exclusiv internaționali, dar am continuat să explorăm. Iar în final, Miorița ne-a trecut prin cele mai autentice experiențe, încât toți cei implicați au plecat după șase luni cu un profund sentiment de conexiune cu România.
Catalog MAF.pdf